Hristijan Mickoski, prim-ministrul Macedonia de Nord, a comentat provocările aderării la UE, afirmând că procesul a fost „balcanizat” mai degrabă decât „europenizat”. El a subliniat necesitatea rezolvării problemelor interne cooperând în același timp cu partenerii europeni, subliniind că actualele dispute bilaterale dintre statele membre subminează procesul de aderare. El a criticat tendința de a utiliza dezacordurile bilaterale ca obstacole, arătând exemple precum Croația și Slovenia și disputele de lungă durată dintre Grecia și Macedonia de Nord. Mickoski a susținut că această abordare a transformat procesul de aderare la UE într-o problemă regională, mai degrabă decât într-un efort european de unificare.
Mickoski a subliniat importanța abordării priorităților interne, chiar dacă guvernul său lucrează pentru promovarea negocierilor cu UE. El a afirmat că, deși colaborarea externă este esențială, rezolvarea provocărilor interne trebuie să aibă prioritate. Referindu-se la modificările constituționale solicitate de UE, el și-a exprimat frustrarea față de lipsa garanțiilor pentru țările candidate, care s-ar putea confrunta cu obstacole suplimentare chiar și după încheierea negocierilor. Cu toate acestea, el a recunoscut că astfel de obstacole sunt acceptabile dacă provin din probleme reale.
În ceea ce privește modificările constituționale cu efect întârziat, Mickoski a remarcat că interlocutorii internaționali consideră propunerea rezonabilă, dar Sofia rămâne opusă. El a subliniat complexitatea situației, subliniind lipsa unui guvern stabil și a unui cadru decizional în Bulgaria. El a detaliat în continuare dificultățile de a explica modificările propuse cetățenilor macedoneni, în special având în vedere dezechilibrul perceput: câteva sute de cetățeni care se identifică ca bulgari vor obține recunoaștere constituțională, în timp ce macedonenii din Bulgaria se confruntă cu restricții, inclusiv incapacitatea de a înființa organizații neguvernamentale. Mickoski a făcut referire, de asemenea, la cele 14 hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în favoarea ONG-urilor macedonene și la Declarația de la Lisabona ca dovadă a discrepanțelor.
El și-a exprimat dorința de a se întâlni cu oficialii bulgari în 2025 pentru a discuta potențiale soluții, dar a subliniat că nu va urmări cu orice preț un acord. Mickoski a susținut că orice rezultat negociat trebuie să aibă o concluzie clară și previzibilă, afirmând că actualele cereri constituționale reprezintă doar un obstacol inițial, nu o soluție în calea procesului. El și-a reiterat angajamentul de a se asigura că procesul de aderare la UE progresează în mod transparent și previzibil.
Mickoski a anunțat, de asemenea, viitoarea sa vizită în Statele Unite pe 18 ianuarie, unde intenționează să caute sprijin pentru integrarea Macedonia de Nord în UE. El a subliniat importanța rolului Washingtonului alături de Bruxelles, menționând că atragerea atenției regionale este esențială pentru țară. El intenționează să prezinte Macedonia de Nord ca o parte cheie a Balcanilor, subliniind poziția și potențialul său strategic, abordând în același timp provocările colective ale regiunii. Mickoski a încheiat afirmând că implicarea Washingtonului printr-o perspectivă regională ar putea oferi o imagine mai clară asupra Balcanilor și ar putea consolida poziția țării în procesul mai larg de integrare europeană.
